joi, 11 februarie 2016

Înapoia mea satană!

Oamenii au fost educați să creadă că satana este o persoană cu trăsături proprii și individuale a cărei principală preocupare este să producă suferință. Dar oare Isus, folosind acest cuvânt s-a referit cu adevărat la o persoană?! Eu aș spune că nu, ci mai degrabă la acele instincte ucigașe și animalice transmise prin subconștient de strămoșii noștri pornind din negurile timpului. Acest adversar (diavol, în ebraică) este într-adevăr un adversar extrem de perfid, deoarece se află în mintea și în simțurile noastre încă de la naștere, în consecință știe unde să ne atace și cum să ne facă să suferim.
Atunci când omul își dă seama că tocmai instinctele lui naturale atât de importante în asigurarea supraviețuirii sunt totodată și cei mai aprigi dușmani, conștiința îi trece printr-un moment de dezorientare și ruptură, pe care Sf. Ioan al Crucii a numit-o „noaptea neagră a sufletului”. Este o perioadă a ispitelor pe care orice om care se îndreaptă spre lumină și adevăr trebuie să o parcurgă vărsând lacrimi amare. Ispitele pot lua forma unor oameni "binevoitori" ori a unor curente sau școli pseudo esoterice care te îndeamnă la ipocrizie, reavoință, minciună, aroganță, etc.☆☆☆
Nu se poate ca satana să fie un personaj material, și cu atât mai puțin unul energetico-spiritual, măcar și din simplul motiv că dacă ne-am ști amenințați de o astfel de entitate nu am trimite-o în spatele nostru fizic, amăgindu-ne precum struțul, că dacă nu o mai vedem nu ne poate face nici un rău, ci dimpotrivă i-am spune să stea în fața noastră, împiedicând-o să ne atace mișelește.
Așadar satana nu poate fi decât acea imensitate de instincte și tendințe animalice care există în carnea și în mintea noastră, așteptând un motiv oricât de mic să răbufnească. Este ca un fel de lege a universului: orice energie, sentiment sau gând, aflat în adâncuri, vrea să iasă afară pentru viață materială și individuală.
„Înapoia mea satană” înseamnă în acest caz „rămâneți în trecut instinctele mele animalice și războinice, nu vă mai vreau în prezent!”.
Evoluția naturală de la amoebă la animalul sălbatic, care s-a descurcat cum a putut prin jungla sa, trecând apoi prin comunitățile primitive de vânători nemiloși, sau prin oștirile de luptători fără scrupule ale imperiilor antice sau moderne, fac parte din bagajul nostru informatico-energetic, dar dacă am reușit să ne ridicăm centrul de greutate în sahasrara – chakra solară a înțelepciunii putem obține Conștiința și să ne apărăm de toate rebuturile memoriei.
Atunci și numai atunci putem spune cu toată convingerea, asemeni lui Isus: Înapoia mea satană!


*
☆☆☆ La vremea ispitelor, acești „binevoitori", care sunt doar o unealtă a „Animalului” te mai îndeamnă la: speculații mentale în defavoarea intuiției supraconștiente, ipocrizie, critică brutală, exprimarea intenționată a minciunilor pentru a manipula oamenii, bârfă, considerarea dragostei și a compasiunii drept slăbiciuni, invidie, șiretenie, aroganță, reavoință, lăcomie, zgârcenie, egoism, lăudăroșenie, trădare, consumarea de alimente și băuturi nesănătoase, relații sexuale în exces, puteri oculte, jocuri de noroc, dorință de faimă și prestigiu.