joi, 31 martie 2016

Cunoscătorii Sinelui

Cunoașterea obținută prin meditație directă asupra Sinelui este atât de paradoxală și încărcată de contradicții încât cel care îndrăznește să o transmită, dacă nu este crucificat sau ars pe rug, sfârșește prin a fi hulit și urât de toți oamenii. Legile vieții sunt altfel întocmite încât nimeni nu poate vedea adevărul dacă nu-l obține prin propriul său efort și sacrificiu. 
Nu-mi pot transmite înțelegerea și nici nu mi-o pot explica, dar orice om îmi poate fi mai mult decât un prieten dacă și-o realizează în sine însuși.

*

M-am împăcat cu Iisus și cu Iehova... Cu principiile pe care ei le denumesc, de fapt... Dacă pe Iisus, ca simbol al dragostei și sacrificiului, am ajuns relativ ușor să-l înțeleg, cu Iehova mi-a fost mult mai greu. La început l-am văzut ca pe un zeu aspru și nemilos acționând adesea sub impulsul mâniei și supărării...Cu timpul însă am ajuns să-l înțeleg. Îmi e atât de drag astăzi, în această clipă de emoție pură a inimii, încât mai mult ca niciodată mă simt parcă răvășit de neputința cuvintelor. Îl iubesc și-l înțeleg pe Iehova pentru că am văzut prin propria mea viață ce înseamnă să vrei să dăruiești din tot sufletul și din toată inima ta și să fii refuzat cu încăpățânare, îl înțeleg pentru că am simțit ce înseamnă să fii motivat de dragoste întru binele oamenilor, iar ei să cârtească mereu împotriva ta, interpretând cu reavoință toate intențiile tale.
Mă simt mulțumit că pot să-i văd astăzi pe Iehova și Iisus în adevărata lor lumină de persoane care s-au unit conștient cu A Fi - Spiritul Vieții, și din sinele lor, alături de celelalte mari personalități religioase ale omenirii, au dat sens și materie acestei lumi. Nu e nici o exagerare să se spună că sunt creatorii noștri, pentru că unindu-se conștient cu Spiritul Vieții ei ne-au creat atât corpul, cât și minteaAstăzi ei au devenit Unul, și cu siguranță așa vor deveni și credincioșii lor. Fiecare a semănat cu uneltele acelor timpuri, mai mult sau mai puțin rudimentare, dar recolta o vor strânge împreună, într-o unică conștiință evoluată a prieteniei și compasiunii universale.

Iată în continuare semnificația esoterică a rugăciunii Tatăl Nostru, așa cum mi-a fost transmisă mie de spiritul suprem A Fi, sub rezerva dificultăților și aproximărilor de rigoare atunci când mintea noastră limitată încearcă să-l facă inteligibil.

Tatăl nostru,

Semnifică spiritul pur A Fi, sursa și refugiul etern al ființei noastre.

Care ești în ceruri,

Cerul semnifică tot ce e mai înalt și mai pur din existență, referitor la corpul nostru locul aflat în vârful capului, lăcașul înțelepciunii și al conștiinței divine. Pornind de la subiectiv la obiectiv, de la imperceptibil la perceptibil, de la nondimensional la dimensional, tot ce există se află în conștiința noastră, care atunci când se unește cu Ființa absolută ia numele de Conștiință divină.



Sfințească-se numele tău,

Înseamnă sfințirea numelui tău cu numele divinului din tine cu care devii una. Întrucât existența include toate etapele transformării energiei și materiei, inclusiv ceea ce numim noi naștere și moarte, numele acesta nu poate fi decât Eu Sunt.

Vie împărăția ta,

Reprezintă chemarea expresă a unei stări interioare de pace și frumusețe stabilă.

Facă-se voia ta,
Precum în ceruri așa și pe pământ,


Semnifică unitatea cerului cu a pământului, a trupului cu spiritul, a omului cu universul într-o armonie indestructibilă. Prin aceste cuvinte ne rugăm ca voia lui Dumnezeu - perfectă în spirit, să fie asemeni și în percepția pe care o avem în materie.

Pâinea noastră cea de toate zilele,
Dă-ne-o nouă astăzi,


Cea de toate zilele înseamnă aici pentru toate zilele, adică pentru a trai în veșnicie. Dă-ne-o nouă astăzi semnifică hotărârea de a nu mai amâna descoperirea înțelepciunii divine care eliberează și duce la beatitudine, ci realizarea ei aici și acum.

Și ne iartă nouă greșelile noastre,
Precum și noi iertăm greșiților noștri,


Semnifică necesitatea iertării tuturor ființelor ca să ne putem ierta pe noi înșine, deoarece lumea nu este decât o reflecție a proprie noastre conștiințe.

Și nu ne duce pe noi în ispită,


Prin acest vers ne rugăm Ființei absolute să nu ne pună în cale tentațiile unei vieți ușoare, obținută prin furt și exploatare, pentru că atât cât avem trup de pământ și simțuri suntem slabi și putem fi cu ușurință rătăciți.

Ci ne izbăvește de cel rău,


Cel rău
semnifică totalitatea instinctelor ucigașe și animalice transmise de strămoșii noștri întru trup. Este mai mult decât sigur că fără a ne elibera de ele nu putem avea acces la înțelepciunea divină care conduce la uniunea cu Ființa eternă, în pace și beatitudine. Calea eliberării prin conștiință nu e ușoară, dar viața trăită în inerție se dovedește în cele din urmă o soluție mult mai proastă. Instinctele materiei noastre (care atunci când au fost personalizate au luat numele de Demon sau Animal) trebuie transformate și puse în slujba vieții, nicidecum ucise.

Amin.


Semnifică: „Așa să fie, întru binele meu și a tuturora!". Reprezintă renunțarea la dorința individuală, punctul final al oricărei discuții din care să rezulte pierderea păcii și a dragostei. Este o prescurtare a expresiei: "Fie ca lumescul să tacă pentru a lăsa divinul să lucreze."



                          
                          finalul blogului

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu