Puterea vindecătoare a realităţii

Realitatea este tot ce avem! Asfaltul de sub picioarele noastre este real, scaunul pe care staţi este real, apa pe care o beţi este reală, pixul pe care îl ţineţi în mână este real. Cea mai mare prostie pe care o pot face oamenii însetaţi de spiritualitate este să se sprijine pe imaginaţie omiţând realitatea vie care e în percepţia simţurilor lor. Dacă vreţi o definiţie simplă a nebunie atunci ea nu este altceva decât încercarea de percepere a unei lumi superioare de către o fiinţă aflată într-o lume inferioară. Este mai mult decât probabil să existe lumi superioare în care Realitatea să aibă o altă formă şi un alt conţinut dar ea nu trebuie căutată înainte de vreme.

Se vorbeşte despre lumi pure în care între dorinţă şi realizare nu este nici o diferenţă, despre lumi cuantice, despre lumi astrale, despre locaţii în univers mult mai apropiate de absolut, dar la ce bun, dacă ele ne întreţin doar imaginaţia?! Îmi plec privirea în pământ căci şi eu am făcut greşeala aceasta. 

Dacă suntem aici trebuie să ne facem datoria aici! Dacă ni-l închipuim pe Dumnezeu a fi altceva decât Viaţa și Realitatea devenind lunatici nu facem deloc voia lui. Dumnezeu dacă ne-a dat o realitate palpabilă ea nu trebuie socotită iluzorie luând ca realitate închipuirile minţii noastre, numindu-le percepţii subtile.

Realitatea, Iubirea de Realitate şi Cunoaşterea Realităţii este tot ce avem ca sprijin pentru viaţa noastră!

Vindecaţi-vă de nebunie, întorcându-vă la autoobservare în această lume vie şi reală! Tot ce vedeţi şi tot ce atingeţi este real în această lume. 

Faceţi-vă datoria aici şi lăsaţi în grija lui Dumnezeu viitorul pe care nu-l puteți controla!

Vreau să iubesc

Raţiunea îmi cere insistent ca propoziţiile ce urmează să rămână secrete, o simplă afirmaţie făcută într-un moment de indescriptibilă emoţie interioară, un moment din acela când întreaga viaţă şi parcă întreg universul se reduc la o trăire şi la o idee. Dar sufletul meu nu e de acord cu această opinie a raţiunii şi insistă să las această trăire să curgă fără nici o oprelişte, fiindcă el crede că acel moment de adevărată magie pe care l-a trăit poate fi transmisibil şi înţeles la justa lui valoare. Îmi ascult sufletul aşadar şi sper ca măcar un om, vreodată, citind aceste rânduri, să aibă ca şi mine sentimentul viu că iubirea dăruită indiferent cui şi fără nici un motiv este adevărata frumuseţe a vieţii.


Doamne, vreau să iubesc!
Vreau să iubesc şi să vindec, vreau să trăiesc în dragoste!
Atât timp am trăit fără iubire, atât timp am fost cuprins de iluzii, atât timp am suferit și am suferit încât frica aproape m-a răpus.
Acum vreau să iubesc, Doamne, vreau să iubesc fără nici o condiţie, vreau să mângâi orice făptură, vreau să reînvii orice inimă, vreau să bucur orice suflet, vreau să luminez orice privire!
Vreau, Doamne, să iubesc şi să vindec, vreau Doamne!
Uită-te la mine, Ființă care mi-ai făurit sufletul, şi fă ca această minune să devină realitate!

***

O completare ulterioară

(ocombrie 2022)

Marea încercare a ființei care muncește pentru a se uni cu Divinitatea este aflarea în sine a puterii de a oferi libertate tuturor, chiar și libertatea de a greși. Ea trebuie să înțeleagă că sarcină ei nu este de a-i îndrepta pe ceilalți prin mijloace mecanice, ci de a oferi suport pentru trezirea conștiinței, sociale, mai întâi, și apoi a conștiinței divine, prin fapte și învățături în spiritul adevărului. Ascetismul, măcar și ocazional, este de neprețuit în acest caz, altfel oamenii vor confunda mereu baloanele de săpun care se sparg la cea mai mică atingere, cu perlele.

Emoția cu care am redactat trăirile de mai sus sunt poate un pic jenante. Intimitatea trebuie respectată pentru că îți oferă protecție. 

Poate despre iubire nu ar trebui să vorbim niciodată, ci doar să o arătam. Un lucru e sigur în legătură cu acest subiect: atitudinea pozitivă este iubire, iar iubirea este singurul perpetum mobile din univers. Iubind, spațiul pe care îl poți experimenta devine infinit, iar timpul pe care îl ai la dispoziție pentru asta devine etern.